Sâmbătă, 5 octombrie 2019, simpozionul s-a desfasurat, după programul anunțat:
Organizată sub egida Fundației, manifestarea a început cu sfințirea unei plăci memoriale amplasate pe fațada Casei în care a locuit scriitorul Ștefan Goanță în ultima parte a vieții. Momentul de rugăciune realizat de preotul paroh Ionuț Mania a avut menirea de a aduce spiritualitatea în rândul participanților la simpozion și a trecătorilor. Simpozionul a început cu prezentarea eseului Ștefan Goanță – marcantă personalitate a culturii și spiritualității românești al pr. Ionuț Mania, care afirmă: „Viaţa i-a fost o luptă şi sunt convins că la fel i-a fost şi trecerea spre Câmpiile Elizee. Ştefan Goanţă nu şi-a ascuns talentele hărăzite de Creator, ci le-a pus în slujba oamenilor pentru care a scris, a cântat, a recitat, a jucat teatru. A lăsat în umbră toate speranţele cu gândul că timpul le vindecă pe toate, dar totul a fost zadarnic, deoarece memoria şi sufletul i-au fost otrăvite astfel că, în proza şi în piesele sale de teatru, răzbate cu putere sentimentul tragic al existenţei, profunzimea dureroasă a minţii şi a sufletului.[...] Ştefan Goanţă rămâne un prozator remarcabil (Irina Petraş), cu o debordantă activitate cultural-artistică şi de creaţie. Este o personalitate complexă, marcată profund de o epocă prin hăţişurile căreia a izbutit să treacă şi să ajungă la lumină. Cititorul operei sale va descoperi că Ştefan Goanţă a fost în egală măsură om şi scriitor, va cunoaşte atât omul, cât şi scrierile sale, profilul celui care a respirat «artă» şi şi-a închinat viaţa culturii româneşti.”
Secțiunea I – LITERATURĂ ȘI ARTE
Criticul literar Maria Nițu realizează o trecere în revistă a comunicărilor aparținând autorilor din țară sau străinătate care n-au avut posibilitatea să se deplaseze la Liebling.
Ion ANDREIȚĂ, Ștefan Goanță: „Cartea Frumoasei”; O carte ca un strigăt de disperare;
Irina CIAMA, Salvarea prin mit și revelația estetică a memoriei;
Rodica LĂZĂRESCU, „Poate nu eşti o minune, dar mie îmi eşti”;
Traian DIACONESCU, Arta comparației narative în „Metamorfoze”;
Ștefan DIMITRIU, Vărul Sorescu;
Victoria DRAGU-DIMITRIU, Virgiliu Monda între loialitate și luciditate;
Anastasia DUMITRU, Mitologia indică în lirica lui Lucian Blaga;
Ana MĂRCEAN, Ioan Alexandru în contextul generației lirice șaizeciste;
Vitalie PASTUH-CUBOLTEANU, Decadența și simbolismul;
Mihai POSADA, „Anul Satului Românesc” – între resurecție și recviem;
Adrian Dinu RACHIERU, Mihail Sadoveanu, un prozator „reeducat”?
Magda URSACHE, Dreptul de neam;
Titus VÎJEU, „Sufletul meu, ca pasărea Phoenix...” Lecția de limbă vie;
Autorii prezenți își susțin lucrările în limita timpului acordat.
Dana Nora DINU, Străinul dinlăuntru: strategii psihonarative în romanul „Zodia Țârului” de Ștefan Goanță;
Daniel LUCA, Iubire și decădere în romanul „Patul de zăpadă” de Ștefan Goanță;
Maria NIȚU, Antidot postum la singurătate, marginalii la „Singur printre oameni” de Irina Goanță;
Dorina MĂGĂRIN, Mihail GAŞPAR – scriitor, publicist;
Gabriela ȘERBAN-TIPERCIUC, In memoriam: Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte;
Secțiunea a II-a – TRADIȚII, ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR
Doamna prof. Irina Goanță trece în revistă comunicările autorilor din țară sau din străinătate care n-au ajuns la Liebling.
Paraschiva ABUTNĂRIȚEI, Câteva considerente asupra obiceiurilor de nuntă și a textului ritualic nupțial;
ictor RAVINI, Unii au înțeles „Miorița” pe dos;
Leontina PRODAN, Satul de cânepă;
Autorii prezenți își expun lucrările în timpul acordat pentru susținere.
Irina GOANȚĂ, „Miorița”: nunta – metafora morţii, moartea – metafora nunţii ;
Elena HĂBĂȘESCU, Povestea semnelor de Cucuteni ; Arta firelor textile;
Nicoleta MĂRGHITAȘ, Câteva aspecte privind nunta în Oltenia, la Podari, Dolj;
Corina Cristina NUȚĂ, Semne prevestitoare de moarte și obiceiuri de înmormântare la gorjeni;
Organizată sub egida Fundației, manifestarea a început cu sfințirea unei plăci memoriale amplasate pe fațada Casei în care a locuit scriitorul Ștefan Goanță în ultima parte a vieții. Momentul de rugăciune realizat de preotul paroh Ionuț Mania a avut menirea de a aduce spiritualitatea în rândul participanților la simpozion și a trecătorilor. Simpozionul a început cu prezentarea eseului Ștefan Goanță – marcantă personalitate a culturii și spiritualității românești al pr. Ionuț Mania, care afirmă: „Viaţa i-a fost o luptă şi sunt convins că la fel i-a fost şi trecerea spre Câmpiile Elizee. Ştefan Goanţă nu şi-a ascuns talentele hărăzite de Creator, ci le-a pus în slujba oamenilor pentru care a scris, a cântat, a recitat, a jucat teatru. A lăsat în umbră toate speranţele cu gândul că timpul le vindecă pe toate, dar totul a fost zadarnic, deoarece memoria şi sufletul i-au fost otrăvite astfel că, în proza şi în piesele sale de teatru, răzbate cu putere sentimentul tragic al existenţei, profunzimea dureroasă a minţii şi a sufletului.[...] Ştefan Goanţă rămâne un prozator remarcabil (Irina Petraş), cu o debordantă activitate cultural-artistică şi de creaţie. Este o personalitate complexă, marcată profund de o epocă prin hăţişurile căreia a izbutit să treacă şi să ajungă la lumină. Cititorul operei sale va descoperi că Ştefan Goanţă a fost în egală măsură om şi scriitor, va cunoaşte atât omul, cât şi scrierile sale, profilul celui care a respirat «artă» şi şi-a închinat viaţa culturii româneşti.”
Secțiunea I – LITERATURĂ ȘI ARTE
Criticul literar Maria Nițu realizează o trecere în revistă a comunicărilor aparținând autorilor din țară sau străinătate care n-au avut posibilitatea să se deplaseze la Liebling.
Ion ANDREIȚĂ, Ștefan Goanță: „Cartea Frumoasei”; O carte ca un strigăt de disperare;
Irina CIAMA, Salvarea prin mit și revelația estetică a memoriei;
Rodica LĂZĂRESCU, „Poate nu eşti o minune, dar mie îmi eşti”;
Traian DIACONESCU, Arta comparației narative în „Metamorfoze”;
Ștefan DIMITRIU, Vărul Sorescu;
Victoria DRAGU-DIMITRIU, Virgiliu Monda între loialitate și luciditate;
Anastasia DUMITRU, Mitologia indică în lirica lui Lucian Blaga;
Ana MĂRCEAN, Ioan Alexandru în contextul generației lirice șaizeciste;
Vitalie PASTUH-CUBOLTEANU, Decadența și simbolismul;
Mihai POSADA, „Anul Satului Românesc” – între resurecție și recviem;
Adrian Dinu RACHIERU, Mihail Sadoveanu, un prozator „reeducat”?
Magda URSACHE, Dreptul de neam;
Titus VÎJEU, „Sufletul meu, ca pasărea Phoenix...” Lecția de limbă vie;
Autorii prezenți își susțin lucrările în limita timpului acordat.
Dana Nora DINU, Străinul dinlăuntru: strategii psihonarative în romanul „Zodia Țârului” de Ștefan Goanță;
Daniel LUCA, Iubire și decădere în romanul „Patul de zăpadă” de Ștefan Goanță;
Maria NIȚU, Antidot postum la singurătate, marginalii la „Singur printre oameni” de Irina Goanță;
Dorina MĂGĂRIN, Mihail GAŞPAR – scriitor, publicist;
Gabriela ȘERBAN-TIPERCIUC, In memoriam: Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte;
Secțiunea a II-a – TRADIȚII, ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR
Doamna prof. Irina Goanță trece în revistă comunicările autorilor din țară sau din străinătate care n-au ajuns la Liebling.
Paraschiva ABUTNĂRIȚEI, Câteva considerente asupra obiceiurilor de nuntă și a textului ritualic nupțial;
ictor RAVINI, Unii au înțeles „Miorița” pe dos;
Leontina PRODAN, Satul de cânepă;
Autorii prezenți își expun lucrările în timpul acordat pentru susținere.
Irina GOANȚĂ, „Miorița”: nunta – metafora morţii, moartea – metafora nunţii ;
Elena HĂBĂȘESCU, Povestea semnelor de Cucuteni ; Arta firelor textile;
Nicoleta MĂRGHITAȘ, Câteva aspecte privind nunta în Oltenia, la Podari, Dolj;
Corina Cristina NUȚĂ, Semne prevestitoare de moarte și obiceiuri de înmormântare la gorjeni;
RSS Feed
