Lucrările simpozionului COLOCVIILE DE LA LIEBLING: CONVERGENŢE CULTURALE, eveniment cultural semnificativ pentru cei care iubesc literatura şi artele, s-au desfăşurat la început de octombrie, la Timişoara. Au participat scriitorii Maria NIŢU, Viorica BĂLTEANU, Daniel Luca, Nora Dinu, Rodica Pop, Nicolae Danciu Petniceanu, Alexandru Moraru şi am avut prilejul unei transmisii în direct la Radio Timişoara, realizată de către jurnalista şi scriitoarea Veronica Balaj.
La Timişoara, în spaţiul generos oferit de Casa de Cultură a Municipiului, a avut loc prezentarea comunicărilor înscrise la secţiunile: literatura română şi arte, etnografie şi folclor, mediul asociativ, într-o sesiune moderată cu profesionalism de criticul literar Maria Niţu. În prima parte, au fost prezentate, în rezumat, lucrările scriitorilor şi oamenilor de cultură care nu au reuşit să ajungă la Timişoara: Ion Andreiţă, Ştefan Dimitriu, Nicolae Dan Fruntelată şi C. Stănescu din Bucureşti, Mihai Posada -Sibiu; profesoarele: Paraschiva Abutnăriţei-Vatra Dornei şi Cristina Sava - Tg.Mureş, Victor Ravini - Suedia. Au reţinut apoi atenţia publicului lucrările doamnei Nora Dinu şi a domnului Daniel Luca, amândoi din Timişoara.
După o binevenită pauză de cafea, doamna Maria Niţu şi-a expus eseul său critic, Cunoaşterea prin frumuseţe şi iubire, odată cu lansarea noii ediţii a romanului „Patul de zăpadă” de Ştefan Goanţă, Editura „e-Literatura”, Bucureşti.
În pauze, participanţii au avut prilejul să viziteze expoziţia de carte şi să răsfoiască paginile noului număr al revistei „Anotimpuri literare”, publicaţie a Casei de Cultură a Municipiului, avându-l director pe scriitorul Pavel Deheleanu şi redactor-şef, pe scriitoarea Nina Ceranu.
Muzica a fost reprezentată în această ediţie de către compozitorul şi interpretul Marius Mihalca, autor al mai multor piese ce vor intra într-un spectacol pentru copii dedicat sărbătorilor de Crăciun. Întreaga asistenţă a audiat , în premieră, piesele sale.
În continuare, doamna Rodica Pop, creatoare de poezie, a prezentat Cenaclul „Pavel Bellu” şi pe una dintre membrele acestuia, doamna Maria Sperlea, care a publicat un nou volum de poezie dedicat poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.
O noutate: a citit din creaţia sa poetică tânăra Bianca Laza, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara, originară din Liebling.
Simpozionul înseamnă o deschidere spre cunoaştere şi formare, prin posibilitatea de a expune propriile idei, de a audia altele, precum şi prin schimbul de păreri despre problemele supuse dezbaterilor în acel moment.
Prin efortul nostru, al celor implicaţi în organizarea simpozionului, Fundaţia Ateneul Cultural „Ştefan Goanţă”, Comitetul „Dante Alighieri din Timişoara, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, prin Cenaclul literar „Pavel Bellu” şi prin revista „Anotimpuri literare”, Şcoala Gimnazială din Liebling şi Asociaţia „Pro Liebling”, Asociaţia Culturală „Tradiţii, Identitate şi Succes” (ACTIS), sperăm să valorificăm câte o parte din literatura română, prioritar cea contemporană, şi Simpozionul să devină o manifestare de excepţie, care să-i atragă nu numai pe literaţi, pictori, muzicieni etc., ci pe toţi aceia care iubesc literatura, metafora, pe aceia care iubesc artele şi vor să-şi exprime sentimentele, trăirile în opere de artă durabile. Altfel spus, urmând modelul proustian, vrem să trăim bucuria transformării timpului pierdut în timp regăsit, să avem forţa de a privi încrezători spre viitor, prin preluarea modelelor trecutului în activitatea actuală. Căci ne leagă acest spirit al manifestării prin cultură.
Fără a intra într-o analiză profundă a creaţiei literare româneşti, dacă privim sine ira et studio, din eseurile prezentate, se poate extrage ideea că, luând în considerare contextul social-istoric şi cultural de manifestare, opera scriitorilor abordaţi în actuala ediţie se caracterizează prin modernitate şi poate avea o influenţă pozitivă în cariera tinerilor care doresc să se dedice culturii şi artei şi în cultivarea şi educarea tinerilor de astăzi. În cazul scrierilor lui Ştefan Goanţă, este de remarcat verbul limpede şi stilul concis, precum şi rigoarea scrierilor sale. Ele reprezintă o cale a echilibrului, cale pe care Ştefan Goanţă a ştiut să o urmeze şi în viaţă, cu demnitate şi profesionalism. Imaginea sa rămâne în memoria afectivă ca Om şi Pedagog, un slujitor al culturii româneşti într-o perioadă istorică deloc uşoară, care s-a manifestat în literatură cu o profundă interiorizare la finele dramaticului secol XX şi la început de mileniu III din România.
Aducem un cuvânt de mulţumire participanţilor la simpozion şi celor care s-au implicat în pregătirea acestei manifestări, conducerii Casei de Cultură a Municipiului Timişoara care ne-a oferit găzduire.
Lucrările prezentate la simpozion, precum şi cele trimise pe e-mail vor fi publicate în Compendiul simpozionului, cu ISBN. Va urma o nouă întâlnire la evenimentul de lansare a acestuia.
Prof. Irina GOANŢĂ
La Timişoara, în spaţiul generos oferit de Casa de Cultură a Municipiului, a avut loc prezentarea comunicărilor înscrise la secţiunile: literatura română şi arte, etnografie şi folclor, mediul asociativ, într-o sesiune moderată cu profesionalism de criticul literar Maria Niţu. În prima parte, au fost prezentate, în rezumat, lucrările scriitorilor şi oamenilor de cultură care nu au reuşit să ajungă la Timişoara: Ion Andreiţă, Ştefan Dimitriu, Nicolae Dan Fruntelată şi C. Stănescu din Bucureşti, Mihai Posada -Sibiu; profesoarele: Paraschiva Abutnăriţei-Vatra Dornei şi Cristina Sava - Tg.Mureş, Victor Ravini - Suedia. Au reţinut apoi atenţia publicului lucrările doamnei Nora Dinu şi a domnului Daniel Luca, amândoi din Timişoara.
După o binevenită pauză de cafea, doamna Maria Niţu şi-a expus eseul său critic, Cunoaşterea prin frumuseţe şi iubire, odată cu lansarea noii ediţii a romanului „Patul de zăpadă” de Ştefan Goanţă, Editura „e-Literatura”, Bucureşti.
În pauze, participanţii au avut prilejul să viziteze expoziţia de carte şi să răsfoiască paginile noului număr al revistei „Anotimpuri literare”, publicaţie a Casei de Cultură a Municipiului, avându-l director pe scriitorul Pavel Deheleanu şi redactor-şef, pe scriitoarea Nina Ceranu.
Muzica a fost reprezentată în această ediţie de către compozitorul şi interpretul Marius Mihalca, autor al mai multor piese ce vor intra într-un spectacol pentru copii dedicat sărbătorilor de Crăciun. Întreaga asistenţă a audiat , în premieră, piesele sale.
În continuare, doamna Rodica Pop, creatoare de poezie, a prezentat Cenaclul „Pavel Bellu” şi pe una dintre membrele acestuia, doamna Maria Sperlea, care a publicat un nou volum de poezie dedicat poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.
O noutate: a citit din creaţia sa poetică tânăra Bianca Laza, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara, originară din Liebling.
Simpozionul înseamnă o deschidere spre cunoaştere şi formare, prin posibilitatea de a expune propriile idei, de a audia altele, precum şi prin schimbul de păreri despre problemele supuse dezbaterilor în acel moment.
Prin efortul nostru, al celor implicaţi în organizarea simpozionului, Fundaţia Ateneul Cultural „Ştefan Goanţă”, Comitetul „Dante Alighieri din Timişoara, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, prin Cenaclul literar „Pavel Bellu” şi prin revista „Anotimpuri literare”, Şcoala Gimnazială din Liebling şi Asociaţia „Pro Liebling”, Asociaţia Culturală „Tradiţii, Identitate şi Succes” (ACTIS), sperăm să valorificăm câte o parte din literatura română, prioritar cea contemporană, şi Simpozionul să devină o manifestare de excepţie, care să-i atragă nu numai pe literaţi, pictori, muzicieni etc., ci pe toţi aceia care iubesc literatura, metafora, pe aceia care iubesc artele şi vor să-şi exprime sentimentele, trăirile în opere de artă durabile. Altfel spus, urmând modelul proustian, vrem să trăim bucuria transformării timpului pierdut în timp regăsit, să avem forţa de a privi încrezători spre viitor, prin preluarea modelelor trecutului în activitatea actuală. Căci ne leagă acest spirit al manifestării prin cultură.
Fără a intra într-o analiză profundă a creaţiei literare româneşti, dacă privim sine ira et studio, din eseurile prezentate, se poate extrage ideea că, luând în considerare contextul social-istoric şi cultural de manifestare, opera scriitorilor abordaţi în actuala ediţie se caracterizează prin modernitate şi poate avea o influenţă pozitivă în cariera tinerilor care doresc să se dedice culturii şi artei şi în cultivarea şi educarea tinerilor de astăzi. În cazul scrierilor lui Ştefan Goanţă, este de remarcat verbul limpede şi stilul concis, precum şi rigoarea scrierilor sale. Ele reprezintă o cale a echilibrului, cale pe care Ştefan Goanţă a ştiut să o urmeze şi în viaţă, cu demnitate şi profesionalism. Imaginea sa rămâne în memoria afectivă ca Om şi Pedagog, un slujitor al culturii româneşti într-o perioadă istorică deloc uşoară, care s-a manifestat în literatură cu o profundă interiorizare la finele dramaticului secol XX şi la început de mileniu III din România.
Aducem un cuvânt de mulţumire participanţilor la simpozion şi celor care s-au implicat în pregătirea acestei manifestări, conducerii Casei de Cultură a Municipiului Timişoara care ne-a oferit găzduire.
Lucrările prezentate la simpozion, precum şi cele trimise pe e-mail vor fi publicate în Compendiul simpozionului, cu ISBN. Va urma o nouă întâlnire la evenimentul de lansare a acestuia.
Prof. Irina GOANŢĂ
RSS Feed
